România în perioada Războiului Rece: sinteză pentru BAC

Contextul global

Războiul Rece (1947–1991) a fost confruntarea ideologică, politică, economică și militară dintre SUA și URSS, fără conflict militar direct între cele două superputeri. A împărțit lumea în două blocuri antagoniste.

Originile Războiului Rece

• Neînțelegeri între aliații din al Doilea Război Mondial
• Diferențe ideologice fundamentale: capitalism vs. comunism
• Expansiunea sovietică în Europa de Est
• Doctrina Truman (1947): politica de „containment” (limitare) a expansiunii comuniste
• Discursul lui Churchill de la Fulton (1946): „Cortina de Fier”

Blocul occidental

• NATO (Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, 1949): alianță militară defensivă
• Planul Marshall (1948): ajutor economic american masiv pentru reconstrucția Europei de Vest
• Democrație și economie de piață
• Comunitatea Economică Europeană (1957): integrare economică

Blocul sovietic

• Tratatul de la Varșovia (1955): alianță militară a statelor comuniste
• CAER (Consiliul de Ajutor Economic Reciproc, 1949): organizație economică
• Regimuri comuniste impuse în Europa de Est
• Economie planificată centralizat

Crize majore ale Războiului Rece

• Blocada Berlinului (1948–1949): URSS blochează accesul terestru la Berlin de Vest
• Războiul din Coreea (1950–1953)
• Criza rachetelor din Cuba (1962): cel mai periculos moment al Războiului Rece
• Războiul din Vietnam (1955–1975)
• Invazia Cehoslovaciei (1968): Primăvara de la Praga
• Invazia Afganistanului (1979)

România în blocul sovietic

Tratatul de pace de la Paris (10 februarie 1947)

• Dictatul de la Viena a fost anulat: nord-vestul Transilvaniei a revenit României
• A confirmat pierderea Basarabiei, a nordului Bucovinei și a ținutului Herța (în favoarea URSS) și a Cadrilaterului (în favoarea Bulgariei)
• Despăgubiri de război de 300 de milioane de dolari către URSS, limitarea armatei
• Nu a recunoscut României statutul de cobeligerant, deși armata română luptase împotriva Germaniei după 23 august 1944
• Permitea URSS să mențină trupe în România

Integrarea (1945–1964)

• Instaurarea regimului comunist (1944–1947)
• Cominformul (Biroul Informativ al partidelor comuniste, creat în septembrie 1947): după excluderea Iugoslaviei, sediul său a fost mutat la București (1948–1956)
• Aderarea la CAER (1949)
• Aderarea la Tratatul de la Varșovia (1955)
• Trupele sovietice, prezente pe teritoriul României din 1944, au fost retrase în 1958
• Alinierea la politica externă sovietică
• Stalinism și represiune internă

Declarația din aprilie 1964

Declarație adoptată de plenara lărgită a CC al PMR (Partidul Muncitoresc Român), care a afirmat:

• Dreptul fiecărui partid comunist la independență și suveranitate
• Neamestecul în treburile interne ale altor partide
• Egalitatea între partidele comuniste (respingerea hegemoniei sovietice)
• Dreptul fiecărei țări de a-și alege propria cale de dezvoltare

Contextul Declarației

• Disputa sino-sovietică: România a refuzat să ia partea vreuneia dintre părți
• Planul Valev: propunere sovietică de integrare economică supranațională, respinsă de România
• Retragerea trupelor sovietice (1958): precedent important

Politica externă a lui Ceaușescu

Momentele de autonomie

• 1967: stabilirea relațiilor diplomatice cu RFG (Germania de Vest), primul stat din Europa de Est, în afară de URSS, care a făcut acest pas
• 1968: Condamnarea publică a invaziei Cehoslovaciei de către trupele Pactului de la Varșovia, discursul din 21 august 1968 din balconul CC al PCR; moment de maximă popularitate
• 1969: vizita președintelui american Richard Nixon la București, prima vizită a unui președinte american într-un stat membru al Tratatului de la Varșovia
• Menținerea relațiilor cu Republica Populară Chineză (recunoscută de România încă din 1949), în contextul rupturii sino-sovietice
• Menținerea relațiilor cu Israel (după Războiul de Șase Zile din 1967, când celelalte state comuniste au rupt relațiile)
• Ceaușescu a facilitat contacte între Israel și Egipt înaintea vizitei lui Sadat la Ierusalim (1977)
• Participarea la Jocurile Olimpice de la Los Angeles (1984): boicotate de blocul sovietic

Limitele autonomiei

• România a rămas membră a Pactului de la Varșovia și a CAER
• Autonomia externă nu a însemnat liberalizare internă: regimul a rămas unul de partid unic, cu cenzură și poliție politică
• Istoricii arată că politica externă „independentă” a fost folosită și pentru legitimarea regimului și a cultului lui Ceaușescu
• Din anii 1980, izolarea internațională a crescut din cauza abuzurilor interne

Conferința de la Helsinki (1975)

Actul final de la Helsinki (1 august 1975), semnat de 35 de state, între care România, la Conferința pentru Securitate și Cooperare în Europa (CSCE):

Cele patru „coșuri”

1. Securitatea europeană: principiile relațiilor dintre state (inviolabilitatea frontierelor, nerecurgerea la forță, respectarea drepturilor omului)
2. Cooperarea economică, științifică și tehnică
3. Cooperarea umanitară: libera circulație a persoanelor și a informațiilor, contacte între oameni
4. Continuarea conferinței: reuniuni ulterioare de verificare a aplicării

Importanță

• Prevederile despre drepturile omului au fost invocate de disidenții din Europa de Est (în România, de Paul Goma în 1977)
• Grupuri Helsinki: monitorizarea respectării drepturilor omului
• România a semnat, dar nu a respectat prevederile privind drepturile omului

Sfârșitul Războiului Rece

Perestroika și Glasnost

Mihail Gorbaciov (secretar general al PCUS din 1985) a inițiat reforme:

• Perestroika: restructurarea economică
• Glasnost: transparența, libertatea presei
• Noua gândire în politica externă: renunțarea la Doctrina Brejnev

Doctrina Brejnev vs. Doctrina Sinatra

• Doctrina Brejnev (1968): URSS își rezerva dreptul de a interveni militar în statele socialiste „amenințate”
• Doctrina Sinatra (1989): fiecare stat își alege propria cale (aluzie la cântecul „My Way”)

Căderea regimurilor comuniste (1989)

• Polonia (iunie 1989): alegeri parțial libere, victoria Solidarității
• Ungaria (septembrie 1989): deschiderea frontierei cu Austria
• RDG (9 noiembrie 1989): Căderea Zidului Berlinului
• Cehoslovacia (noiembrie 1989): Revoluția de Catifea
• Bulgaria (noiembrie 1989): demisia lui Jivkov
• România (decembrie 1989): Revoluția Română, singura schimbare de regim violentă din 1989

Summitul de la Malta (2–3 decembrie 1989)

Întâlnirea dintre George H.W. Bush și Mihail Gorbaciov, la care cei doi lideri au declarat că lumea iese din perioada Războiului Rece.

Destrămarea URSS (1991)

• Desființarea CAER și a Tratatului de la Varșovia (1991)
• Tentativa de lovitură de stat (august 1991)
• Declarații de independență ale republicilor sovietice
• 25 decembrie 1991: Gorbaciov demisionează; a doua zi, URSS încetează oficial să existe
• Sfârșitul Războiului Rece

România după Războiul Rece

Tranziția

• Trecerea la democrație și economie de piață
• Relații cu toate statele, fără constrângeri ideologice
• Orientarea spre integrarea euro-atlantică

Integrarea

• 29 martie 2004: Aderarea la NATO
• 1 ianuarie 2007: Aderarea la Uniunea Europeană
• Participarea la misiuni internaționale de menținere a păcii