România și concertul european: sinteză pentru BAC

Chestiunea Orientală

Chestiunea Orientală se referea la soarta Imperiului Otoman, aflat în declin, și la redistribuirea teritoriilor sale. Marile puteri europene (Rusia, Austria, Franța, Anglia, Prusia) aveau interese divergente în regiune. Principatele Române au fost direct afectate.

Tratatul de la Adrianopol (1829)

Încheiat după războiul ruso-turc (1828–1829):

• Autonomie sporită pentru Principate
• Libertatea comerțului (desființarea monopolului otoman)
• Rusia devine putere protectoare a Principatelor
• Baza juridică pentru Regulamentele Organice

Regulamentele Organice (1831–1832)

Impuse de Rusia după ocupația militară, au modernizat administrația Principatelor:

• Separarea parțială a puterilor în stat
• Adunări Obștești cu atribuții legislative
• Domn ales pe viață de Adunare
• Primele acte cu caracter constituțional

Războiul Crimeii și consecințele sale (1853–1856)

Contextul

Rusia a încercat să-și extindă influența asupra Imperiului Otoman, provocând reacția celorlalte puteri europene.

Războiul Crimeii (1853–1856)

A opus Rusia unei coaliții formate din Imperiul Otoman, Franța, Marea Britanie și, din 1855, Sardinia.

• Principatele au fost ocupate succesiv de ruși și austrieci
• Războiul s-a purtat în principal în Peninsula Crimeea

Tratatul de la Paris (1856)

Consecințe majore pentru Principate:

• Garanția colectivă a marilor puteri (înlocuiește protectoratul rus)
• Principatele rămân sub suzeranitate otomană, dar cu autonomie sporită
• Moldova primește înapoi sudul Basarabiei (județele Cahul, Bolgrad și Ismail), parte a Basarabiei anexate în întregime de Rusia în 1812
• Libertatea navigației pe Dunăre
• Consultarea populației Principatelor prin Adunările ad-hoc, care au cerut Unirea

Unirea Principatelor în context internațional (1859)

Sprijin internațional

• Franța (Napoleon III): principalul susținător al unirii
• Sardinia (Piemontul): solidaritate între mișcările naționale
• Rusia și Prusia: sprijin

Opoziție

• Austria: se temea de efectul unirii asupra românilor din Imperiul Habsburgic
• Imperiul Otoman: suzeranul
• Marea Britanie: a sprijinit inițial unirea, apoi s-a alăturat opoziției

Convenția de la Paris (1858)

• Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești
• Domn separat pentru fiecare principat
• Instituții comune: Comisia Centrală de la Focșani, Înalta Curte de Casație

Dubla alegere a lui Cuza (1859)

• 5 ianuarie 1859 (Moldova) și 24 ianuarie 1859 (Țara Românească)
• A folosit faptul că Convenția nu interzicea alegerea aceleiași persoane în ambele principate
• Recunoașterea treptată de către marile puteri

Independența și recunoașterea internațională

Războiul de Independență (1877–1878)

• 9 mai 1877: proclamarea independenței de către Parlamentul român
• Participarea la războiul ruso-turc alături de Rusia
• Participarea la asediul Plevnei (1877)
• Victorii la Grivița, Rahova și Smârdan; asediul Vidinului

Congresul de la Berlin (1878)

• Recunoașterea internațională a independenței României
• Cedarea sudului Basarabiei către Rusia
• Primirea Dobrogei, a Deltei Dunării și a Insulei Șerpilor
• Art. 44: deosebirea de religie nu putea fi motiv de excludere de la drepturile civile și politice; România a revizuit în 1879 art. 7 al Constituției

Proclamarea Regatului (1881)

Regatul României a fost proclamat de Parlament la 14/26 martie 1881, iar Carol I a fost încoronat rege la 10/22 mai 1881.

Primul Război Mondial

Neutralitatea (1914–1916)

• Dezbatere internă între orientarea pro-Antantă (majoritară) și pro-Puteri Centrale
• Tratatul secret cu Antanta (4/17 august 1916): România primește promisiunea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului

Intrarea în război (august 1916)

România a intrat în război de partea Antantei (Franța, Anglia, Rusia, Italia).

Campania militară

• Ofensivă inițială în Transilvania
• Contraofensivă germano-austro-ungaro-bulgară
• Ocuparea Munteniei și a Bucureștiului (decembrie 1916)
• Regruparea în Moldova
• Bătăliile de la Mărăști, Mărășești, Oituz (vara 1917): victorii defensive
• Armistițiul de la Focșani (decembrie 1917): după revoluția rusă
• Tratatul de la București (7 mai 1918): pace separată impusă de Puterile Centrale, ratificat de Parlament, dar nepromulgat de regele Ferdinand

Marea Unire (1918)

• 27 martie/9 aprilie 1918: unirea Basarabiei cu România
• Prăbușirea Puterilor Centrale (noiembrie 1918); România reintră în război (10 noiembrie 1918)
• 15/28 noiembrie 1918: unirea Bucovinei
• 18 noiembrie/1 decembrie 1918: unirea Transilvaniei (Adunarea de la Alba Iulia)

Tratatele de pace

• Tratatul de la Trianon (4 iunie 1920): confirmă unirea Transilvaniei
• Tratatul de la Saint-Germain (10 septembrie 1919), cu Austria: confirmă unirea Bucovinei
• Tratatul de la Neuilly (27 noiembrie 1919), cu Bulgaria: confirmă frontiera din Dobrogea
• Tratatul de la Paris (28 octombrie 1920): recunoaște unirea Basarabiei

Perioada interbelică, politica externă

Mica Antantă (1920–1921)

Alianță defensivă între România, Cehoslovacia și Iugoslavia:

• Împotriva revizionismului maghiar (Ungaria dorea recuperarea Transilvaniei)
• Promovată de Take Ionescu și Eduard Beneš
• Sprijinită de Franța

Înțelegerea Balcanică (1934)

Alianță între România, Iugoslavia, Grecia și Turcia, împotriva revizionismului bulgar.

Alianța cu Franța

• Tratatul de prietenie româno-francez (1926)
• Franța: principalul garant al ordinii de la Versailles
• Slăbirea progresivă a alianței în anii 1930

Societatea Națiunilor

• România: membră fondatoare (1920)
• Nicolae Titulescu: ministru de externe (1927–1928, 1932–1936), ales președinte al Adunării Societății Națiunilor în 1930 și în 1931
• Promotor al securității colective

Al Doilea Război Mondial

Pierderile teritoriale din 1940

În 1940, România a pierdut o mare parte din teritoriu:

• 26–28 iunie 1940: notele ultimative sovietice: pierderea Basarabiei, a nordului Bucovinei și a ținutului Herța (consecință a protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov din 1939)
• 30 august 1940: Dictatul de la Viena: cedarea Transilvaniei de Nord către Ungaria (impus de Germania și Italia)
• 7 septembrie 1940: Tratatul de la Craiova: cedarea Cadrilaterului (Dobrogea de Sud) către Bulgaria

Participarea la război

• România aderă la Pactul Tripartit (23 noiembrie 1940) și intră în război alături de Germania la 22 iunie 1941, sub conducerea lui Ion Antonescu
• Obiectiv: recuperarea Basarabiei și a nordului Bucovinei; armata continuă apoi războiul dincolo de Nistru (Odesa, Stalingrad: pierderi masive)
• Holocaustul: statul român, sub regimul Antonescu, a participat la Holocaust (pogromul de la Iași, uciderea și deportarea evreilor din Basarabia și Bucovina în Transnistria, masacrul de la Odesa, deportarea romilor); Raportul Comisiei Wiesel (2004) estimează între 280.000 și 380.000 de evrei români și ucraineni uciși sau morți în teritoriile aflate sub administrație românească
• În 1946, Ion Antonescu a fost condamnat pentru crime de război și executat

Actul de la 23 august 1944

• Regele Mihai I ordonează arestarea lui Antonescu
• România trece de partea Aliaților; armistițiul cu Națiunile Unite este semnat la 12 septembrie 1944
• Armata română luptă împotriva Germaniei și a Ungariei (peste 500.000 de soldați), în Transilvania, Ungaria, Cehoslovacia și Austria

Acordul de procentaj (octombrie 1944) și Conferința de la Yalta (februarie 1945)

• La Moscova, în octombrie 1944, Churchill și Stalin au convenit informal ca România să rămână 90% în sfera de influență sovietică
• La Yalta, Aliații au promis alegeri libere în statele eliberate (Declarația privind Europa eliberată)
• În practică, prezența Armatei Roșii a permis impunerea regimului comunist în România

Tratatul de pace de la Paris (10 februarie 1947)

• Confirmă pierderea Basarabiei, a nordului Bucovinei și a ținutului Herța (în favoarea URSS)
• Anulează Dictatul de la Viena: nord-vestul Transilvaniei revine României
• Confirmă pierderea Cadrilaterului (în favoarea Bulgariei)
• Despăgubiri de război de 300 de milioane de dolari către URSS
• Nu recunoaște României statutul de cobeligerant