Constituțiile din România: sinteză pentru BAC

Introducere

Constituțiile reflectă evoluția politică a României, de la monarhia constituțională la totalitarism și înapoi la democrație. România a avut 7 constituții: 1866, 1923, 1938, 1948, 1952, 1965 și 1991.

Constituția din 1866

Prima constituție modernă a României, adoptată după aducerea prințului Carol de Hohenzollern-Sigmaringen pe tronul României. Inspirată de Constituția belgiană din 1831, considerată în epocă una dintre cele mai liberale din Europa.

Principii fundamentale

• Suveranitatea națională: puterea emană de la națiune
• Monarhia constituțională ereditară: șeful statului (domnul, din 1881 regele) domnește, dar nu guvernează
• Separarea puterilor în stat (legislativă, executivă, judecătorească)
• Drepturi și libertăți cetățenești: libertatea individuală, libertatea presei, dreptul de proprietate, inviolabilitatea domiciliului
• Responsabilitatea ministerială: miniștrii răspund în fața parlamentului

Organizarea statului

• Puterea legislativă: Parlament bicameral (Adunarea Deputaților + Senat)
• Puterea executivă: domnul (rege din 1881) și miniștrii
• Puterea judecătorească: instanțe independente
• Vot censitar: bazat pe avere (doar bărbații cu un anumit nivel de venituri puteau vota)

Limitări

• Excluderea femeilor de la vot
• Votul censitar limita participarea politică
• Articolul 7: numai străinii de rit creștin puteau obține cetățenia română, ceea ce îi excludea în primul rând pe evrei; articolul a fost revizuit în 1879, sub presiunea Congresului de la Berlin, permițând naturalizarea individuală fără deosebire de religie

Constituția din 1923

Promulgată la 28 martie 1923, în contextul României Mari, este considerată de istorici cea mai democratică dintre constituțiile României interbelice.

Prevederi principale

• Sufragiul universal masculin: introdus prin decretul-lege din noiembrie 1918 și aplicat din 1919, a fost consacrat de constituție (vot pentru bărbații de la 21 de ani, indiferent de avere)
• Egalitatea tuturor cetățenilor în fața legii și în drepturi, fără deosebire de origine etnică, limbă sau religie (noutate față de 1866)
• Garantarea proprietății private, cu posibilitatea exproprierii pentru utilitate publică; bogățiile subsolului devin proprietatea statului
• Libertatea presei, a întrunirilor și a asocierii (păstrate din 1866)
• România, stat național unitar și indivizibil

Organizarea statului

• Monarhie constituțională cu parlament bicameral
• Separarea puterilor în stat
• Regele: sancționa legile, numea guvernul, era comandantul armatei
• Parlamentul: inițiativă legislativă, vot de încredere/neîncredere

Context

Adoptată pentru a integra noile provincii (Transilvania, Basarabia, Bucovina) și a reflecta principiile democratice ale epocii.

Constituția din 1938

Aprobată prin plebiscit și promulgată de Carol al II-lea la 27 februarie 1938, a dat temei juridic dictaturii regale.

Caracteristici

• Concentrarea puterii în mâinile regelui: regele numea și revoca guvernul fără votul parlamentului
• Sistem corporatist: parlamentul ales pe categorii profesionale, nu pe liste de partid
• Regele, „capul statului”, putea emite decrete-legi; miniștrii răspundeau numai în fața lui
• Limitarea drepturilor cetățenești: cenzura presei, restricții ale libertății de întrunire
• Votul: dreptul de vot de la 30 de ani, pe categorii profesionale

Partidele politice nu au fost desființate prin constituție, ci prin decretul-lege din 30 martie 1938; în decembrie 1938 a fost creat Frontul Renașterii Naționale, partid unic.

Context

Carol al II-lea a justificat regimul prin instabilitatea politică și prin violența Mișcării Legionare. Constituția a fost suspendată la 5 septembrie 1940.

Constituțiile comuniste

Constituția din 1948

Prima constituție a regimului comunist, adoptată la 13 aprilie 1948 de Marea Adunare Națională.

Caracteristici:

• Republica Populară Română: forma de stat
• Textul nu menționează partidul comunist; puterea reală o deținea însă PMR (Partidul Muncitoresc Român)
• Temeiul juridic al naționalizării mijloacelor de producție (iunie 1948)
• Drepturi formale (libertatea cuvântului, a presei): dar nerespectate în practică
• Marea Adunare Națională: organ legislativ unicameral
• Prezidiul MAN: organ colegial de conducere

Constituția din 1952

Adoptată la 24 septembrie 1952, inspirată direct de Constituția sovietică din 1936 (Constituția lui Stalin).

Caracteristici:

• Accentuarea rolului URSS ca model și aliat, menționat explicit în text
• Rolul conducător al PMR, consacrat pentru prima dată într-o constituție
• Economia planificată centralizat
• Drepturi formale, dar fără garanții reale
• Organizarea administrativă pe model sovietic (regiuni în loc de județe)

Constituția din 1965

Adoptată la 21 august 1965, după venirea la putere a lui Nicolae Ceaușescu.

Caracteristici:

• Schimbarea denumirii în Republica Socialistă România
• Textul nu mai menționează URSS, în acord cu politica de distanțare de Moscova
• Rolul conducător al PCR, consacrat constituțional (monopolul politic)
• Drepturi formale extinse, dar nerespectate

Organizarea pe județe a revenit prin reforma administrativă din 1968 (Legea nr. 2/1968), după care constituția a fost modificată.

Constituția din 1991

Adoptată prin referendum popular la 8 decembrie 1991, cu 77,3% voturi favorabile. Marchează revenirea la democrație.

Principii fundamentale

• Stat de drept, democratic și social
• Suveranitatea națională: aparține poporului
• Pluralismul politic: garantat constituțional
• Supremația Constituției: toate legile trebuie să fie conforme

Drepturi și libertăți

• Drepturi civile: libertatea individuală, inviolabilitatea domiciliului, secretul corespondenței
• Drepturi politice: dreptul de vot universal (bărbați și femei, de la 18 ani), dreptul de a fi ales
• Drepturi sociale: dreptul la muncă, la educație, la sănătate
• Libertatea presei și a exprimării
• Dreptul de proprietate privată garantat

Organizarea statului

• Parlament bicameral: Camera Deputaților + Senat
• Președintele României: ales prin vot universal direct, mandat de 4 ani (5 ani după 2003)
• Guvernul: condus de Primul Ministru, responsabil în fața Parlamentului
• Curtea Constituțională: verifică constituționalitatea legilor
• Puterea judecătorească: independentă

Revizuirea din 2003

Constituția a fost revizuită prin referendum la 18–19 octombrie 2003:

• Separarea și echilibrul puterilor în stat, înscrise explicit în text (art. 1 alin. 4)
• Mandatul prezidențial: de la 4 la 5 ani
• Aderarea la NATO și UE: baza constituțională
• Consolidarea independenței justiției
• Proprietatea privată: garanții suplimentare
• Dreptul la un proces echitabil

Evoluția drepturilor cetățenești