România postbelică: sinteză pentru BAC

Instaurarea comunismului (1944–1947)

După al Doilea Război Mondial, România a rămas sub ocupația Armatei Roșii. La Yalta (februarie 1945), Aliații promiseseră alegeri libere în statele eliberate (Declarația privind Europa eliberată), dar în acordul de procentaj dintre Churchill și Stalin (Moscova, octombrie 1944) România fusese lăsată în proporție de 90% în sfera de influență sovietică. Prezența trupelor sovietice a permis impunerea regimului comunist.

Etapele instaurării comunismului

• 23 august 1944: regele Mihai I ordonează arestarea lui Antonescu; România iese din alianța cu Germania și trece de partea Aliaților
• Convenția de armistițiu (12 septembrie 1944): condiții dure impuse de URSS
• 6 martie 1945: guvernul Petru Groza (Frontul Plugarilor), impus de sovietici prin presiunea lui Andrei Vîșinski
• 19 noiembrie 1946: alegeri falsificate; Blocul Partidelor Democrate, condus de comuniști, este declarat câștigător cu aproape 70% din voturi
• 1947: eliminarea opoziției: PNȚ este dizolvat (iulie 1947), Iuliu Maniu este condamnat la închisoare pe viață; PNL este scos din viața politică
• 30 decembrie 1947: abdicarea forțată a regelui Mihai I, proclamarea Republicii Populare Române

Transformări fundamentale (1948–1950)

• În februarie 1948, partidul comunist se unește cu social-democrații și ia numele de Partidul Muncitoresc Român (PMR)
• Naționalizarea (11 iunie 1948): trecerea în proprietatea statului a întreprinderilor industriale, minelor, băncilor, transporturilor, asigurărilor
• Reforma învățământului (august 1948): ideologizarea educației
• Constituția din 1948
• Începutul colectivizării agriculturii (martie 1949)

Epoca Gheorghiu-Dej (1948–1965)

Gheorghe Gheorghiu-Dej, liderul PMR, a condus România comunistă până la moartea sa, în martie 1965.

Colectivizarea agriculturii (1949–1962)

• Trecerea forțată a terenurilor agricole private în gospodării agricole colective (GAC), alături de care funcționau gospodăriile agricole de stat (GAS)
• Rezistența țăranilor, reprimată violent
• Arestări, deportări, confiscări, procese publice
• Încheiată oficial în 1962: 96% din terenul arabil era colectivizat

Industrializarea forțată

• Accent pe industria grea: siderurgie, chimie, construcții de mașini
• Planuri cincinale (după model sovietic)
• Urbanizare accelerată: migrație masivă de la sat la oraș

Represiunea politică

• Securitatea: poliția politică, creată la 30 august 1948 ca Direcția Generală a Securității Poporului (DGSP), după model sovietic
• Închisori politice: Sighet, Pitești, Aiud, Gherla, Jilava
• Experimentul Pitești (1949–1951): așa-numita „reeducare” prin tortură a deținuților politici
• Deportările în Bărăgan (1951)
• Canalul Dunăre – Marea Neagră (1949–1953): lucrare în care au fost folosiți deținuți politici la muncă forțată, în condiții care au provocat numeroase decese
• Zeci de mii de deținuți politici; Raportul Comisiei Prezidențiale (2006) descrie Securitatea ca principal instrument al represiunii

Politica externă

• Alinierea la URSS
• Aderarea la CAER (1949) și la Tratatul de la Varșovia (1955)
• Retragerea trupelor sovietice (1958)
• Distanțarea treptată de URSS (din anii 1960)
• Declarația din aprilie 1964 a PMR: afirmarea independenței în relațiile dintre partidele comuniste

Epoca Ceaușescu (1965–1989)

Nicolae Ceaușescu a devenit prim-secretar al PMR în martie 1965, după moartea lui Gheorghiu-Dej, iar în iulie 1965 (Congresul al IX-lea), când partidul a revenit la numele de PCR, secretar general al acestuia. Din 1974 a fost și președinte al Republicii.

Perioada de relativă deschidere (1965–1971)

• Constituția din 1965: Republica Socialistă România
• Decretul nr. 770 din 1966: interzicerea avortului, politică pronatalistă impusă prin lege
• 1967: stabilirea relațiilor diplomatice cu RFG (Germania de Vest)
• 1968: condamnarea publică a invadării Cehoslovaciei de către trupele Tratatului de la Varșovia, care a adus regimului popularitate internă și simpatie în Occident
• Relații cu Occidentul (vizitele lui Charles de Gaulle, 1968, și Richard Nixon, 1969)
• Relativă liberalizare culturală
• Menținerea relațiilor cu China și Israel

Tezele din iulie 1971

Vizita în China și Coreea de Nord (iunie 1971) l-a influențat pe Ceaușescu să adopte un model mai rigid de conducere. „Propunerile” din iulie 1971 au marcat:

• Începutul cultului personalității lui Ceaușescu
• Controlul ideologic asupra culturii și artei
• Naționalism promovat de regim: protocronism, glorificarea trecutului
• Revenirea la dogmatismul ideologic

Cultul personalității

• Ceaușescu și soția sa, Elena Ceaușescu, au cumulat funcții de partid și de stat
• Propaganda le atribuia calități excepționale: lui Nicolae Ceaușescu, de conducător și gânditor, iar Elenei Ceaușescu, de om de știință; erau formule ale cultului personalității, nu caracterizări reale
• Propagandă permanentă în presă, educație și cultură
• Aniversarea zilei de naștere a lui Ceaușescu, sărbătorită ca eveniment național

Criza anilor 1980

• Plata forțată a datoriei externe: datoria de aproximativ 11 miliarde de dolari a fost achitată până în primăvara anului 1989
• Raționalizarea alimentelor (carne, ulei, zahăr, pâine) și a energiei (electricitate, gaz, căldură)
• Scăderea gravă a nivelului de trai
• Programul de sistematizare a satelor: plan de demolare a mii de sate și de strămutare a locuitorilor
• Aplicarea tot mai strictă a politicii pronataliste (Decretul 770/1966)
• Izolarea internațională crescândă

Rezistența și disidența

Rezistența armată anticomunistă (1944–începutul anilor 1960)

• Grupuri de partizani în munții Făgăraș (Ion Gavrilă Ogoranu), Muscel (frații Arnăuțoiu, la Nucșoara), în Banat, Bucovina, Apuseni și Vrancea
• Membrii lor erau foști ofițeri, țărani, studenți, membri ai partidelor istorice și, în unele cazuri, foști legionari; componența diferă de la un grup la altul
• Urmăriți de Securitate, partizanii prinși au fost executați sau condamnați la ani grei de închisoare, iar familiile și sătenii care i-au ajutat au fost arestați sau deportați

Disidența și protestele

• Paul Goma (1977): mișcare pentru respectarea drepturilor omului, în solidaritate cu Carta 77; arestat, apoi silit să emigreze
• Greva minerilor din Valea Jiului (august 1977)
• Doina Cornea (din 1982): scrisori deschise difuzate de Radio Europa Liberă; pusă sub supravegherea Securității și în arest la domiciliu
• Gheorghe Ursu: inginer arestat în 1985 pentru jurnalul său critic la adresa regimului; a murit în detenție, după ce a fost bătut în arest
• Revolta muncitorilor de la Brașov (15 noiembrie 1987)
• Scrisoarea celor șase (martie 1989): foști lideri comuniști critică politica lui Ceaușescu

Revoluția din decembrie 1989

Cauze

• Criza economică și socială
• Represiunea politică
• Izolarea internațională
• Contextul european: căderea regimurilor comuniste în Polonia, Ungaria, RDG, Cehoslovacia, Bulgaria

Desfășurare

• 15–16 decembrie: proteste la Timișoara în jurul cazului pastorului reformat Tőkés László
• 17 decembrie: armata deschide focul asupra manifestanților la Timișoara
• 20 decembrie: manifestanții preiau controlul în Timișoara
• 21 decembrie: mitingul organizat de Ceaușescu în București se transformă în revoltă
• 22 decembrie: Ceaușescu fuge cu elicopterul de pe sediul CC al PCR; CFSN (Consiliul Frontului Salvării Naționale) preia puterea
• 25 decembrie: Nicolae și Elena Ceaușescu sunt judecați sumar și executați

Tranziția post-1989

Primii ani

• CFSN condus de Ion Iliescu: preia puterea
• 20 mai 1990: primele alegeri libere, Ion Iliescu ales președinte
• Mineriadele (1990, 1991): intervenții violente ale minerilor din Valea Jiului în București
• Tranziție economică dificilă: privatizare, inflație, șomaj

Consolidarea democrației

• 8 decembrie 1991: adoptarea Constituției prin referendum
• Alternanță la putere (1996: CDR câștigă alegerile, Emil Constantinescu devine președinte)
• Reformă economică și privatizare
• Dezvoltarea societății civile și a presei libere
• 18 decembrie 2006: condamnarea oficială a regimului comunist, pe baza Raportului Comisiei Prezidențiale

Integrarea euro-atlantică

• 29 martie 2004: aderarea la NATO
• 1 ianuarie 2007: aderarea la Uniunea Europeană